Sorin BÂSCĂ

Unul dintre puţinele bloguri de opinie asumate …

Muncitor vs Vorbitor

Tin sa explic de la bun inceput ca Muncitorul este cel care tace si face, se consuma, aloca bani, investeste, fara prea mult P.R., dar face lucrurile sa se miste. Vorbitorul este cel care nu tace, nu face, nu se consuma, speculeaza inteligent cateva situatii favorabile, stie permanent sa atraga atentia asupra sa si a lucrurilor pe care (pare) ca le face, dar nu face nimic palpabil. Face totul in bataie de joc si nu construieste nimic durabil.

Avantajul in tara noastra, la momentul actual, este clar in favoarea Vorbitorului. Muncitorul poate sa faca ce vrea, poate sa gandeasca actiuni, proiecte, sa investeasca, niciodata nu va avea un P.R. la fel de bun ca al celuilalt, pentru ca el se conentreaza in primul rand pe activitatea pe care si-a propus sa o desfasoare si nu pe promovarea imaginii sale sau pupatul in fund al sefului.

Cazuri sunt nenumarate, incepand de la mediul de afaceri, la locul de munca si terminand cu politica. M-am gandit sa inchei cu politica pentru ca aici este locul unde acest fenomen cunoaste cea mai mare raspandire.
Niciodata nu se va promova omul care tace si face, pentru ca acela s-ar putea sa mai si gandeasca, iar in politica nu se promoveaza oamenii care gandesc, din cauza ca sunt greu de controlat.

Era o vorba pe timpul impuscatului, “La Stat, nu gandesti. Daca gandesti nu vorbesti. Daca vorbesti, nu semnezi. Daca si gandesti si vorbesti si semnezi, esti prost.”

Intrigat de nenumaratele situatii pe care le-am vazut si de victoria Vorbitorilor in fata Muncitorilor, m-am gandit sa analizez cauzele fenomenului si am ajuns la urmatoarea concluzie: cauzele sunt doua, lipsa unor metode corecte de verificare a performantelor si faptul ca in tara noastra nimic nu se construieste si nu se urmareste pe termen lung.

Lipsa unor metode de verificare a performantelor, in orice domeniu, se datoreaza faptului ca suntem pe zi ce trece tot mai depasiti de tot felul de fenomene care se petrec in jurul nostru, pe care nu avem timp sa le analizam. Asa ca ori ascultam ce spune presa / publicitatea / PR despre un eveniment sau situatie si luam “de bune” parerile exprimate de acestia, ori ne formam o parere in urma unor discutii cu cei din jurul nostru, care sunt mai bine sau mai rau intentionate.

A doua cauza, lipsa constructiilor pe termen lung, se datoreaza felului de a fi al romanilor. Intotdeauna incercam sa obtinem ceva mare / mult, cu efort putin si de moment. Nu ne gandim ca in viitor tot ce construim pe termen scurt se darama, ca poate vom ajunge sa fim si trasi la raspundere pentru rezultatele de moment. Aici cred ca intervine educatia pe care o primim. Pentru ca totul pleaca de la cadourile oferite educatoarelor de catre parintii copiilor premianti, de la spaga pe care o dam la cate un ghiseu pentru a rezolva niste situatii de moment, de la ideea noastra paguboasa “azi sa ne fie bine, de maine mai vedem noi ce-o fi”.

Nu cred ca se va schimba ceva prea curand, ne-ar trebui multi ani sa schimbam mentalitati, gandiri, ordine sociala, modele. Si Muncitorul tinde sa se transforme prea usor in Vorbitor, vazand ca acesta prospera si el nu.

CUM SE FACE POLITICĂ ÎN ORAȘUL GHIMBAV DIN JUDEȚUL BRAȘOV, JUDEȚ FRUNTAȘ !

UPDATE: Mai multe detalii despre acest caz și despre altele, azi, la RTT în emisiunea „Unda de șoc”, de la orele 18.30 și retransmisă de la 20.30 și 22.30.

Am încercat să expun toate probleme sub o formă haioasă pentru a le mai lua din gravitate.

PS: Pentru necunoscători, Ghimbav este un oraș din județul Brașov.

nea vasile

Nea Vasile (foto) este un locuitor al Ghimbavului, fost mare politician, membru prin toate comitetele și comisiile, actual mic politician. A strâns o avere considerabilă în timpul carierei politice și s-a obișnuit să fie băgat în seamă de toți. De când cariera sa a apus, nu prea îl mai ține nimeni de vorbă și asta îl macină zi de zi. Viața politică, timpul, l-au depășit de foarte mult timp, dar el încă se mai crede în stare.

Consilierii în Consiliul Local de la Ghimbav sunt niște băieți din toate păturile sociale, unii mai bogați și alții mai amărâți. Nea Vasile, vechi în branșă, știe câte ceva despre fiecare. Știe care e mai avut dar și care e mai sărac și mai nemulțumit.

Într-o seară, îi culege pe vreo 4 din consilierii locali de la Ghimbav, dintre cei mai nemulțumiți. Îi cinstește cu ceva ca să le deznoade limba și să le umfle frustrările. Le povestește despre cum el vede un parc mare în Ghimbav, cum acea idee îi va umple de glorie pe ei și le mai iese și ceva în plic, dacă merge treaba și câștigă cine trebuie licitațiile. Bineînțeles că acei consilieri l-au întrebat și de unde face Primăria rost de bani pentru așa o grozăvie, dar nea Vasile îi liniștește și le spune că se poate face proiectul pe fonduri europene, nu-i problemă, are el o firmă. Le spune că identificase și locul pentru parc, o tarla între biserica nouă din oraș și loturile care se vor da pentru tineri. Tot ce trebuiau să facă acei consilieri era să semneze o inițiativă de hotărâre de Consiliu Local, că se ocupă el mai departe.

Consilierii au semnat inițiativa. Nea Vasile se folosește de niște vechi cunoștințe din partidul din care încă mai face parte și le spune că are și el o treabă de rezolvat la Ghimbav. Plus niște colegi de partid ai celor patru care semnaseră inițiativa, pe care-i convinseseră ei în prealabil că e bună treaba și ies bani. Toți promit că treaba trece de Consiliul Local.

Primarul își face datoria, pune proiectul pe ordinea de zi și proiectul trece cu zece voturi pentru și cinci împotrivă.

Concluzie: La Ghimbav se va construi un parc pe un teren aflat sub liniile de înaltă tensiune, ceea ce este împotriva normelor din construcții și de sănătate. Proiectant va fi firma lui nea Vasile, care va fi aleasă prin încredințare directă, pentru că suma care-i va reveni pentru scrierea proiectului este sub limita de competență a primarului, rezolvă el. Această firmă va scrie proiectul în așa fel încât firma colegului lui nea Vasile să câștige licitația pentru amenajarea terenului, cu băncuțe și leagăne pentru copii de care numai firma lui poate să importe din China.
Nu contează cum va arăta parcul, pentru că oricum peste un an, când Primăria va hotărî să tragă utilitățile până la terenurile de case pentru tineri, va trebui să-l distrugă, ca să tragă țevile de apă și canal prin pământ.
Și în plus, Primăria Orașului Ghimbav nu va mai putea să amenajeze și alte parcuri pe fonduri europene, pentru că nu vor mai putea aplica pe acea măsură timp de 5 ani.