Fondul Monetar Intrenaţional (FMI) a majorat de la 50 de miliarde de dolari la 550 de miliarde de dolari resursele unui program anticriză şi a extins numărul contribuabililor pentru a include marile economii emergente ale lumii.

Mediafax.

Asta legat de articolul că ieșim din criză încet dar sigur, se pare că specialiștii FMI au remarcat că fondurile disponibile pentru a împrumuta țările aflate în nevoie.

Banii veniți de la FMI sunt echivalentul injecțiilor cu adrenalină pentru cei bolnavi cu inima, au rolul de a stimula motoarele consumului. Practic, într-o țară ca a noastră unde totul s-a făcut pe credit, lipsa resurselor private de finanțare a adus un blocaj care a avut repercursiuni în efect de domino asupra tuturor domeniilor economiei. Astfel statul a intervnit și a împrumutat bani de la Fond pentru a alimenta rezervoarele goale ale băncilor. O măsură greșită, pentru că nu face decât să continue modul de viață total nesănătos, economic vorbind, pe care îl ducem.

Pentru că tot spuneam de injecțiile cu adrenalină, acestea au un rol de moment, nu au rol curator, nu vizează cauza bolilor cardiace. La fel și aceste împrumuturi făcute la FMI, au rolul de a asigura menținerea nivelului cheltuielilor, dar nu sporesc veniturile. Adică ne împrumutăm pentru a putea da salarii, pentru ca românii să consume la fel de mult, dar nu creștem productivitatea. Este ca și cum ai arunca un pahar cu apă în albia unui râu deja secat și nu va dura foarte mult până când vom observa că apa a dispărut și râul tot secat va fi.

Rămâne de văzut dacă vom mai cere un pahar cu apă de la FMI sau ne vom mobiliza și vom încerca să ne ajutăm singuri. Problema cea mai mare a românului este chiar vorba „las-o băi că merge așa”. Nu ne retehnologizăm, nu ne orientăm spre a crește productivitatea, iar atât timp cât băncile vor finanța afacerile neproductive, această criză nu va face decât să se adâncească.