Lumea mea

de Sorin Bâscă

Piata imobiliara

Econtext este un site cu continut de analiza economica pe care eu il apreciez si unde mai trag cu coada ochiului in pauzele de la birou.

Azi au facut un sondaj despre judetele cele mai afectate de scaderea pietei imobiliare – partea de locuinte. Bineinteles ca am cautat si eu sa vad pe ce loc este Brasovul si am constatat cu stupoare ca doar pe locul 31. Asta in conditia in care la Brasov chiar nu se mai tranzactioneaza nimic de prin 2009.

Nu stiu exact despre care locuinte este vorba in analiza celor de la Econtext, dar ei spun ca la Brasov ar fi scazut piata cu 7.10%, lucru care mi se pare cel putin dubios. In fine, analiza poate fi fundamentata bine, dar mie mi se pare greu de crezut ca in 2010 s-au tranzactionat in Brasov 1705 apartamente.
Stiu ca in medie apartamentele se tranzactioneaza cam 75% prin agentiile imobiliare, iar comisionul mediu incasat este cam de 1800 de euro / apartament (asta e informatie de la o agentie). Deci, la un calcul simplu, vedem ca volumul veniturilor imobiliare ale agentiilor din tranzactionarea apartamentelor ar fi cam de 2.300.000 de euro. Cifra mi se pare destul de mare, avand in vedere ca mai sunt maxim 10 jucatori care fac piata la Brasov si ca aceste sume sunt doar din tranzactionarea de apartamente, fara terenuri, tunuri, inchirieri etc.
Plus ca agentia imobiliara nu prea are costuri, in afara celor de birou, site web si niste leasing auto si bineinteles, salariile angajatilor.

Deci piata imobiliara din Brasov este atractiva si agentii imobiliari mananca rahat cand spun cat de greu le este, sau analiza celor de la Econtext e facuta pe genunchi ? Ramane sa ne edificam singuri.

Foaie verde de gutui / Tara-i plina de mogui …

… asta considerand ca pluralul de la mogul poate fi modificat, ca sa iasa rima. Scuzati fortarea lingvistica.

Umbla vorba prin targ, ca inalt-prea-imputernicitul si extrem-de-fericitul presedinte al Consiliului Judetean Brasov s-a dat cu mogulul. Este vorba despre mogulul de la UTI, Tiberiu Urdareanu, cel care se pregateste sa castige licitatia pentru aeroportul de langa Brasov.

Se pare ca licitatia a inceput de la 60 de milioane de euro, firma UTI a oferit FIX 60, este si singura firma inscrisa la licitatie pana acum si are DEJA o intelegere cu o mare banca din Romania care sa-i finanteze planul de afaceri (SIC!). Toate astea patronate de un fost securist, asa cum scrie aici.

Asa e, prieteniile vechi nu se uita niciodata, mai ales daca sunt si “din sistem”.

Am si eu ceva intrebari pentru prea-imputernicitul:

1. Daca UTI deja are o intelegere cu o banca, inseamna ca treaba s-a discutat demult si oamenii au stiut de undeva ca aeroportul va costa fix 60 de milioane. O fi vreo mica scurgere de informatii, remunerata probabil ?

2. Sa ne explice cum firmele private se pot imprumuta de 60 de milioane de euro ca sa faca un aeroport, iar Consiliul Judetean Brasov nu. Oare s-a mers pe considerentul ca la C.J. nu sunt buni administratori ai banului public ? Daca e asa sa-si dea demisia.

3. Ce studii poate sa faca domnul Claudiu Coman legat de oportunitatea construirii aeroportului la Brasov si de imaginea publica a Consiliului Judetean, de costa 74000 de RON, bani virati din bugetul public ? Nu de alta, dar raspunsul va fi ca DA, trebuie aeroport, nu, nu trebuie Consiliu Judetean, toata lumea va fi fericita . Sau dupa ce ca-l trimitem in excursii exotice, ii mai dam si bani de buzunar ???

Nu ca voi primi vreodata raspuns, sunt oarecum retorice …

Actionarii de la Proprietatea chiar nu stiu sa piarda ..

S.C. Fondul “Proprietatea” S.A. s-a constituit pentru asigurarea resurselor financiare necesare despagubirii persoanelor expropriate abuziv.   Despagubirea se face in actiuni, reprezentind valoarea actuala a imobilelor care   nu se restituie in natura.

Scoatem din discutia noastra beneficiarii legitimi ai fostelor case nationalizate, cei mai nevoiasi, care au vandut direct dreptul succesoral. Acesti oameni nu au avut nicio sansa si doar s-au bucurat de o suma in bani venita pe loc.
Majoritata actiunilor in instanta in care se cereau despagubiri s-au incheiat inainte de anul 2009, iar proprietarii sau cei care au cumparat drepturile succesorale au primit, fie imobilele revendicate inapoi, fie actiuni la Fondul Proprietatea. Majoritatea imobilelor retrocedate au si fost vandute, in locul lor aparand hoteluri, cazinouri si alte locatii cu alte intrebuintari decat cea de casa familiala, asa cum au cerut-o oamenii inapoi, dar asta este alta discutie, daca ar fi fost dupa mintea mea, eu le-as fi retrocedat oamenilor casele nationalizate cu doua conditii: sa nu le schimbe destinatia si sa le renoveze. Dar, cum spuneam, aceasta este alta discutie.

Povesteam despre actiunile la Fondul Proprietatea. Sa nu uitam ca numarul de actiuni care au fost repartizate prin Fond, care aveau valoarea nominala de 1 RON, s-au repartizat in baza unor evaluari din anii 2007 si 2008. Adica inainte de criza financiara si de caderea pretului imobilelor. De atunci si pana acum, pretul bunurilor imobile s-a injumatatit.

Acum citeam ca cei care au luat actiuni la Fondul Proprietatea vor sa dea in judecata Statul Roman pentru ca actiunile lor, care au fost luate la pretul nominal de 1 RON, acum nu mai valoreaza decat 0,6. Pai mi se pare normal, in momentul in care tranzactionezi pe o piata libera sa mai si pierzi. Plus ca scaderea cu 40% a pretului este una care reflecta si scaderea pretului proprietatilor imobiliare, deci oamenii chiar daca si-ar fi primit imobilelel inapoi, tot nu ar fi luat acum banii de dinainte de criza.

Va fi un proces indelungat si cred ca posesorii actiunilor vor pierde, deoarece Guvernul nu mai este raspunzator de pretul actiunilor, din momentul in care acestea au intrat la tranzactionare pe Bursa.

O GURĂ DE AER …

irs-help

Asta reprezintă anunţata măsură fiscală, privind eliminarea impozitului minim de la data de 1 Octombrie. Doar în anul 2010, peste 50000 de firme şi-au suspendat activitatea. Am putea spune că majoritatea erau firme care nu funcţionau şi nu aduceau valoare adăugată, dar aceasta ar fi doar o gândire macro. Dacă începem să gâdim la nivel mai mic, aceste firme, chiar dacă nu funcţionau propriu-zis, mai depuneau o declaraţie, mai dădeau de lucru la un contabil sau jurist şi aşa mai departe.

Mă bucur că totuşi Guvernul s-a convins că măsurile apăsătoare nu sunt bune în timp de criză şi o relaxare este absolut necesară pentru a se putea întrevede o revenire economică.

Îmi pare rău că a trebuit să se experimenteze “pe viu” şi să avem nevoie de un an şi jumătate de dublare a crizei economice cu apăsarea unui impozit pe care, fie că realizam profit sau nu, trebuia să îl plătim.

Să sperăm că această măsură reprezintă doar vârful icebergului şi că ceea ce va urma va contribui şi mai mult la crearea unui mediu de afaceri sănătos în ţara noastră.

Părerea mea este că nu toate firmele îşi vor relua atât de rapid activitatea, pentru că tot Guvernul a anunţat că de anul viitor se va aplica un alt impozit, cel forfetar. Până nu vom şti cum se va aplica acesta, negru pe alb, firmele vor sta tot în “adormire”.

DE ACORD. DAR DE CE LE-AŢI MAI DAT BANI ?

Citeam azi comentariile referitoare la punctul de vederea al Preşedintelui asupra decapitalizării băncilor din România. Pe scurt, acesta a declarat că ” nici mie nu-mi place modul cum se derobează de orice răspundere pentru situaţia în care au adus România. Ei dădeau cu buletinul credite, ei erau avertizaţi de guvernator şi acum dau lecţii la televizor, ceea ce e tipul de obrăznicie al celor care au dezechilibrat bugetul României şi acum dau lecţii “.

Ca om care studiază problema pot fi de acord cu afirmaţia Preşedintelui. Sunt rezervat în a califica reacţia bancherilor care au sărit azi ” ca arşi “, apărându-se cu afirmaţii de lemn de genul: ” noi am creditat Statul, nu ar trebui să fim criticaţi “.
În primul rând, au ignorat nuanţa afirmaţiei Preşedintelui, care nu se referea decât la posibilitatea redusă a băncilor de a sprijini mediul de afaceri. Pentru că înainte de 2008 băncile funcţionau ca nişte agenţi de vânzări ai banilor şi aruncau cu banii în stânga şi în dreapta. Faza de creditare doar cu buletinul este una de-a dreptul incredibilă, toţi insolvabilii ( ca să nu spun ţiganii ) primeau 10000 de euro pentru cumpărături pe care apoi le vindeau la jumătate de preţ şi banca nu avea ce să le mai ia. Dar băncile au mai aruncat cu banii şi pe tot felul de proiecte incredibile gen ” Towers Fundulea ” şi ” Corlate Residence “, care s-au oprit la faza de fundaţie şi nu s-au mai concretizat, dar banii s-au cheltuit. Firmele care deţineau aceste proiecte au intrat în insolvenţă şi băncile au rămas cu nişte active imposibil de valorificat în criză.
Ca să nu mai menţionăm de creditele acordate unor băieţi care au ” lăsat semn ” nişte terenuri supraevaluate …

Aşa că nu pot să nu fiu de acord cu Preşedintele când le bate obrazul pe astfel de teme şi nu rezonez cu durerea celor de la bănci care se zvârcolesc acum în chinuri. Şi cu toate că sunt un bun creştin, spun eu, nu pot să nu resimt puţină plăcere când văd că aleargă acum după bani ca muştele după … alte chestii. Îmi amintesc doar că întotdeauna când vroiam să iau un credit pentru dezvoltare nu aveam loc de ” towărşi ” şi ” rezidenşiali ” de doi lei. Acum trag ponoasele.

Totuşi, simt că Preşedintele se contrazice în anumite afirmaţii. Când am tras prima tranşă din împrumutul de la FMI, s-a spus că o parte din bani se vor duce în rezerva Băncii Naţionale pentru stabilizarea cursului şi o parte se vor da credit către băncile comerciale, spunea domnia sa atunci ” pentru repornirea motoarelor creditării “.

Nedumerirea mea se leagă tocmai de acest aspect. Dacă se ştia că băncile au aruncat cu bani aiurea, de ce le-am mai dat ? De ce nu am realizat un program de împrumuturi Guvernamentale cu dobânzi mici, destinat IMM-urilor ?
Cred că era mai sensibil şi economia ar fi avut numai de câştigat.

DESPRE PROȘTI ȘI CUM SUNT PROSTIȚI

Magazinele erau goale azi că au crescut prețurile din cauza creșterii TVA. E criză.

Un prieten are o alimentară și spunea azi-dimineață că poate să plece în vacanță. A vândut ieri cât pentru toată luna iulie. Lumea s-a îmbulzit să cumpere alimente cu 19% TVA cât pentru o lună de foamete. Problema este că peste o săptămână vor trebui să cumpere altele, dacă  nu vor să mănânce hrană stricată.

Azi-noapte pe la 10 mergeam acasă. Am în drum o benzinărie, la care coada era de aproape un kilometru. La asta hai să spunem că e ok, că doar benzina nu e perisabilă. La coadă era și un bătrân care stă la două case mai încolo și mișcă mașina numai la sărbători legale. A ieșit să își facă plinul, care probabil îl va ține un an, cheltuind banii pe care trebuia să-i dea pe medicamentele de care are nevoie și săptămâna viitoare.

O rețea de magazine a anunțat că suportă ei diferența la prețuri cauzată de creșterea TVA. Nimeni nu ne spune că luna trecută au crescut cu 5% prețurile la raft, chestie pe care au simțit-o numai cei care cumpărau frecvent de acolo.

Altă rețea de magazine a anunțat că nu crește prețul la raft. Doar că ei afișează prețurile nete …

O GREȘEALĂ CARE NE VA COSTA

Aceasta este părerea mea despre recenta creștere a TVA de la 19 la 24%. Poate că nu cunosc toate datele problemei, dar mi se pare că am acționat în disperare, doar pentru a satisface condițiile impuse de FMI.

Poate că dacă demaram reforma Statului la timp, nu aveam nevoie de împrumuturile de la FMI și de clauzele acestora.

Poate că era mai bine să gândim de două ori înainte de a crește salariile bugetarilor și pensiile în fiecare an, înainte de fiecare campanie electorală. Sau să nu facem campanii electorale cu ajutoare sociale, să nu aruncăm banii administrațiilor publice pe chiolhanuri electorale. Orice ar fi, acum e prea târziu.

Ieri am vorbit cu reprezentanții unei firme cu capital străin, care desfășoară activitate în țara noastră. Spuneau că se mută în Bulgaria și livrează în continuare fără TVA în România. Acest lucru ne va costa.

Azi eram la un magazin alimentar. Niște muncitori veniseră cu 10 lei să cumpere două peturi de bere. Berea se scumpise de azi, era 7 lei. Au cumpărat numai o bere și au plecat. Deci va scădea consumul și se vor mai închide din firme, lucru care va duce la scăderea numărului de locuri de muncă.

Impozitarea tichetelor de masă și cadou nu o văd ca pe o măsură extraordinară, este efectiv o corecție care trebuia aplicată mai demult, dar nimeni nu și-a pus problema ca în expansiune economică să taie o facilitate de care se mai și bucurau niște ștabi din UDMR, acționari la principalele firme care tipăresc aceste tichete.

Măsura aceasta nu va îmbunătăți semnificativ încasările la Bugetul de Stat și nu va face decât să alunge din țară bruma de investitori străini care mai rămseseră. Mai vorbim la toamnă !

CICĂ DIN TOAMNĂ SE SCHIMBĂ OPTICA …

Așa se aude pe la București, că Guvernul condus de Emil Boc ar fi ajuns la concluzia că mai rău nu se poate, iar măsurile fiscale anunțate până acum nu au adus o creștere a încasărilor la Bugetul de Stat, cum era previzionat. Adică din toamnă s-ar putea să se schimbe optica în privința impozitelor aplicate persoanelor juridice, se va trece la încercarea de creștere a bazei de impozitare în locul creșterii cotelor de impozitare. Se vorbește inclusiv de negocieri care s-au purtat cu Comisia Europeana în legătură cu ceva facilități fiscale care s-ar putea acorda firmelor care investesc în Romania.

Dacă lucrurile acestea sunt adevărate și sursa mea e bună, atunci s-ar putea ca aceste măsuri să fie cea mai bună decizie pe care o poate lua un Guvern în condiție de criză, chestie care mă face să cred că, până la urmă, chiar există un plan și cineva chiar mai gândește prin birourile pline de fum de țigară de la București.
Ar putea fi revenirea din morți a unei țări, din punct de vedere economic, care chiar dacă este făcută în ceasul al XII-lea, ar fi binevenită și ar pune bazele unei relansări.

Totuși, dacă aceste măsuri nu sunt dublate de reducerea numărului de bugetari și de reforma statului, nici nu vor putea fi puse în discuție, pentru că orice relaxare fiscală ar duce la colaps. Pe lângă acestea ar mai fi combaterea evaziunii fiscale, creșterea gradului de absorbție al fondurilor europene, stimularea dezvoltării IMM-urilor și oferirea de facilități celor care reinvestesc în România profiturile obținute și cumpără produse românești.

Cam greu, dar nu imposibil. Pentru moment, putem doar spera.

DEZGHEŢUL

Au apărut şi primele cifre oficiale privind comerţul internaţional, de la prietenii de la INSSE.

Facem mai bine decât în 2009, atât importurile cât şi exporturile au crescut, semn că s-au repornit producţia şi consumul. Creşterea exporturilor cu 23% şi a importurilor cu doar 14% sunt semne că românul e încă nesigur pe el şi mai aşteaptă puţin ca să vadă ce se întâmplă, înainte de a arunca cu banii.

Adică se întâmplă exact ceea ce sperăm cu toţii să se întâmple: Europa îşi revine şi ne trage şi pe noi afară din groapă. Putem doar să sperăm …

Raportul AICI.

LEULICĂ

Cam aşa ar trebui denumită moneda noastră naţională, conform cursurilor afişate azi.

micul-leu

Se aude că valoarea reală, fără echilibristica făcută de BNR pentru a menţine cursul, ar fi undeva pe la 6 lei / euro.

Ce ne aduce această creştere: creşterea tuturor preţurilor calculate în raport cu altă monedă decât RON, adică tot ce e de bază la noi: curent, carburant, gaz. Şi de aici se vor scumpi toate.

Trăiască dezvoltarea bazată pe specula imobiliară! Bine că am dat fabricile la fier vechi ca să facem loc zonelor rezidenţiale şi mallurilor mamut. Cine-o să muncească în ele şi cine-o să cumpere din ele rămâne de văzut…